Nordul Bucovinei și Ținutul Herța
Nordul Bucovinei și Ținutul Herța
Introducere
„…Intrăm în Bucovina, situată între Carpați, Dnistrul de Sus și Molna, cu vechile capitale Siret și Suceava, și cu mormintele lui Dragoș și Ștefan cel Mare. Sunt 127 de ani de când ea fu dezlipită de Moldova, căzând sub dominațiunea Austriei la anul 1775.
Populațiunea acestei țări pe atunci era românească, afară de câteva cotune din munții dinspre Galiția, locuite de huțani, și de vro câteva familii de armeni și de evrei, de prin orașele Suceava, Rădăuți și Cernăuți.
Locuitorii de prin satele despre partea Moldovei și a Transil-vaniei, au păstrat neatinse obiceiurile lor strămoșești: la nașteri, la nunți, la înmormântări și la alte împrejurări ale vieții lor. Aceleași colinde la anul nou, aceeași urare cu plugușorul și cu buhaiul, instrumentul de muzică pe care-l cunoștem cu toții și care nu se află decât numai la români, și altele multe. În mâinile ciobanului din munții Bucovinei se mai află încă, cavalul, telinca, fluierul cu dop, trișca și buciumul.
Obiceiurile strămoșești, păzite cu atâta sfințenie de poporul român, au dispărut în satele odinioară românești, situate la nordul Bucovinei, astăzi slavizate și încep, încetul cu încetul, a dispărea, și din prin alte sate, care se slavizează și ele, văzând cu ochii.
În Bucovina, se află peste 500.000 de locuitori, din care 220.000 sunt români.”
(Teodor T.Burada, „Puncte extreme ale spațiului etnic românesc”, Editura Vestala, București, 2003, p.18-19)
Bucovina și Ținutul Herța, anul 1938 (Harta istorică „România interbelică” - varianta administrativă 1938. Autor G.S. Jivănescu)
BUCOVINA















BUCOVINA







































ȚINUTUL HERȚA








BUCOVINA
































ȚINUTUL HERȚA







BUCOVINA













ȚINUTUL HERȚA

