Nordul Bucovinei și Ținutul Herța
Nordul Bucovinei și Ținutul Herța
Introducere
„…Intrăm în Bucovina, situată între Carpați, Dnistrul de Sus și Molna, cu vechile capitale Siret și Suceava, și cu mormintele lui Dragoș și Ștefan cel Mare. Sunt 127 de ani de când ea fu dezlipită de Moldova, căzând sub dominațiunea Austriei la anul 1775.
Populațiunea acestei țări pe atunci era românească, afară de câteva cotune din munții dinspre Galiția, locuite de huțani, și de vro câteva familii de armeni și de evrei, de prin orașele Suceava, Rădăuți și Cernăuți.
Locuitorii de prin satele despre partea Moldovei și a Transil-vaniei, au păstrat neatinse obiceiurile lor strămoșești: la nașteri, la nunți, la înmormântări și la alte împrejurări ale vieții lor. Aceleași colinde la anul nou, aceeași urare cu plugușorul și cu buhaiul, instrumentul de muzică pe care-l cunoștem cu toții și care nu se află decât numai la români, și altele multe. În mâinile ciobanului din munții Bucovinei se mai află încă, cavalul, telinca, fluierul cu dop, trișca și buciumul.
Obiceiurile strămoșești, păzite cu atâta sfințenie de poporul român, au dispărut în satele odinioară românești, situate la nordul Bucovinei, astăzi slavizate și încep, încetul cu încetul, a dispărea, și din prin alte sate, care se slavizează și ele, văzând cu ochii.
În Bucovina, se află peste 500.000 de locuitori, din care 220.000 sunt români.”
(Teodor T.Burada, „Puncte extreme ale spațiului etnic românesc”, Editura Vestala, București, 2003, p.18-19)
Bucovina și Ținutul Herța, anul 1938 (Harta istorică „România interbelică” - varianta administrativă 1938. Autor G.S. Jivănescu)
BUCOVINA
Anul 2007. Patru basarabeni (de la stânga la dreapta): Vlad Pohilă, Vasile Șoimaru, Nicolae Rusu și Andrei Vartic, în Sala de Marmură a Universității din Cernăuți, în care s-a votat Unirea la 28 noiembrie 1918 Poetul Grigore Vieru și criticul literar Mihai Cimpoi la aniversarea poetului bucovinean Vasile Tărâțeanu, 8 octombrie 2005 Bunica Anica Muntean din Ostrița (Ucraina) cu cei patru nepoți, 24 aprilie 2011 Familia fruntașului boincean Vasile Bota, 2002 Interpreți chișinăuieni (Simion Duja, Vasile Iovu, Petre Neamțu) în casa Eleonorei Bizovi, Ucraina, 15 august 2011 Nunță în familia lui Vasile și Eleonora Bizovi din Boianul bucovinean Familiile Puiu și Vâsoțchi în vizită la mama lor, în satul Poieni – Bucovca, Ucraina, 9 octombrie 2005 O gospodărie exemplară răzășească din Voloca Doamna învățătoare din Hrușeuți, Magdalina Popescu, originară din Crăsnișoara, în propria-i bibliotecă românească Scriitorul bucovinean Gheorghe Gorda (Voloca), Ucraina, 22 octombrie 2012 Voloceanul Ioan Paulencu, solist al Operei Naționale din Chișinău, 11 februarie 2013 Doi consăteni din Suceveni: Catrina, mama poetului Arcadie Suceveanu și profesorul rural Theodor Nicolaevici, 30 iunie 2009 Trei Marii și un Marin din familia interpretei Maria Iliuț, originară din Crasna, Ucraina, 1 mai 2013 Nepotul genealogistului și istoricului Sever Zotta, Ioan Dalbon din Brașov (centru), revenit la casa părintească din Davideni, după 68 de ani (2012) și prietenii săi din partea locului, Octavian și Viorica Milievici, 27 mai 2012 Sora cea mare + tripletele + mezina = o frumoasă familie din Ciudei, Ucraina, 14 ianuarie 2009
BUCOVINA
Crucea monumentală de lângă stejarul lui Ștefan cel Mare din Codrii Cosminului, 6 iulie 2002 Monumentul aviatorului român de pe Dealul Roșu, căzut cu moarte de erou în vara anului 1941, 2 septembrie 2006 Mormântul lui Aron Pumnul – dascălul drag al poetului Mihai Eminescu (Cimitirul Central din Cernăuți), 18 octombrie 2007 Monumentul lui Mihai Eminescu la Cernăuți, 15 iunie 2008 Casa memoriala „Aron Pumnul” și monumentul din curte al poetului Mihai Eminescu (În centru, academicianul Vasile Tărâțeanu, poet și jurnalist, voce importantă a comunității românești din Ucraina), 4 iunie 2013 Școala primară la care a învățat poetul național Mihai Eminescu, 2 septembrie 2006 Școala primară la care a învățat poetul național Mihai Eminescu, 2 septembrie 2006 Clădirea gimnaziului unde a învățat Mihai Eminescu, pe strada care astăzi îi poartă numele, 26 august 2006 Clădirea gimnaziului unde a învățat Mihai Eminescu, pe strada care astăzi îi poartă numele, 26 august 2006 De Ziua Culturii române la monumentul lui Mihai Eminescu, 15 ianuarie 2011 De Ziua Culturii române la monumentul lui Mihai Eminescu, 15 ianuarie 2011 Catedrala Mitropolitană Sf. Duh din Cernăuți, 26 august 2006 Universitatea „Yurii Fedkovici” din Cernăuți, în cadrul căreia funcționează și Catedra de Filologie Română și Clasică, 8 august 2012 Noua biserică Sf. Nicolae, construită în perioada interbelică, Cernăuți, Ucraina, 2 septembrie 2006 Vechea biserică Sf. Nicolae (anul 1607), Cernăuți, Ucraina, 8 octombrie 2005 Biserica Sf. Gheorghe (anul 1783), Cernăuți, Ucraina, 9 octombrie 2005 Monumentul lui Ion Neculce la Boianul cântat de Mihai Eminescu, 7 octombrie 2005 Monumentul legendarei Anița Nandriș – Cudla din Mahala, Ucraina, 23 octombrie 2012 Biserica și locul de veci al Hurmuzăcheștilor la Cernăuca, Ucraina, 1 iulie 2012 Biserica Sf. Ilie din Toporăuți (sec. XVI), ctitorie a domnitorului Moldovei, Miron Barnovschi, astăzi Ucraina, 8 iulie 2007 Străvechea biserică „Înălțarea Domnului” din Lujeni, anii 1453 – 1455 (astăzi Ucraina), 7 octombrie 2005 Biserica din Chițmani, Ucraina, 6 august 2005 Biserica din Valeva, Ucraina, 21 august 2011 Biserica din Lujeni, Ucraina, 7 octombrie 2005 Mânăstirea Creșciatic (anul 1609), Ucraina, 6 august 2005 Castelul din Ocna Bucovinei, Ucraina, 27 august 2006 Monumentul ostașilor români bucovineni încorporați în armata austro-ungară, căzuți în Primul Război Mondial, Zveniacin, Ucraina, 7 octombrie 2005 De la natură, despre supraviețuire – Povestea Bucovinei, Hrușeuți, Ucraina, 2008 Monumentul ostașilor bucovineni căzuți în Primul Război Mondial la Valea Cosmin, 9 octombrie 2005 Străvechea biserică Sf. Nicolae (anul 1618), din partea românească a satului Poieni, Ucraina, 9 octombrie 2005 Memorialul de la Fântâna Albă, azi Ucraina, Katyn-ul românesc (1 aprilie 1941) (foto 30 iunie 2012) Vechea biserică din Cupca, Ucraina, 21 ianuarie 2008 Biserica lipovenească din Fântâna Albă (Ucraina) (sec. XIX), vizitată și ajutată în perioada interbelică de regele României, 21 ianuarie 2008 Biserica din Petriceanca, Ucraina, 30 iunie 2012 Biserica din Sinăuții de Sus, Ucraina, 12 ianuarie 2009 Biserica „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”, construită în anul 1792 de către boierul Alexandru Ilschi, Ucraina, 2006 Biserica veche din Davideni, 30 iunie 2012 Biserica veche din Davideni, 30 iunie 2012 Biserica din Șipotele Sucevei (azi în Ucraina), al cărei paroh era Iraclie Porumbescu și în care tatăl și-a botezat fiul, Ciprian, 11 august 2012ȚINUTUL HERȚA
Bustul lui Gheorghe Asachi din parcul Herței, Ucraina, 15 iunie 2008 Casa memorială Gheorghe Asachi din Herța, Ucraina, 8 octombrie 2005 Școla istorică din Herța, Ucraina, 8 octombrie 2005 Biserica istorică din Molnița, Ucraina, 8 octombrie 2005 Biserica istorică din Hreațca, Ucraina, 8 octombrie 2005 Biserica din Târnăuca, ctitorită de Alexandru Sturdza (1811), 12 ianuarie 2012 Biserica din Târnăuca, ctitorită de Alexandru Sturdza (1811), 12 ianuarie 2012 Vechea biserică de lemn din Lucăuți, Ucraina, 18 octombrie 2007
BUCOVINA
Cernăuți, Piața teatrală, Ucraina, 26 august 2006 Consulatul General al României (casa în care a concertat Ciprian Porumbescu), 26 august 2006 „Corabia” Cernăuți, 2 septembrie 2006 Hotelul „Bristol”, Cernăuți, 2 septembrie 2006 Cernăuți, orașul vechi, 2 septembrie 2006 Colina Cețina văzută din Dealul Roșu Strada Vasile Alecsandri din Sadagura, Cernăuți, 13 ianuarie 2012 Satul Onuț de la confluența pârâului Negru și a râului Nistru, Ucraina, 1 iulie 2012 Vadul Nistrului (azi Brodoc), plasa Frontiera (azi Zastavna), Ucraina, 29 iunie 2012 Gorodnița poloneză de la confluența pârâului Serafineț (Leviț) cu râul Nistru, extrema nordică a Moldovei istorice și a României Mari, 2012 Satul Onuț de la confluența pârâului Negru și a râului Nistru, Ucraina, 1 iulie 2012 Codrii Cosminului ai lui Ștefan cel Mare, astăzi Ucraina, 6 iulie 2002 Biserica din Dumbrava Roșie, Ucraina, 30 iunie 2012 „Baba Odochia” din Marinici, Ucraina, august 2006 Vedere generală a satului Poieni – Bucovca, împărțit cândva între Imperiul Austro-Ungar și România, azi Ucraina, 9 octombrie 2005 Voloca văzută din dealul Hrușeuțiului. În planul doi Colina Cețina, 30 iunie 2012 Cimitirul din Cupca, Ucraina, 21 ianuarie 2008 Conacul familiei Skibniewski din Hliboca, Ucraina Casă tradițională din Crasna (Ucraina), în care s-a odihnit o noapte Mihai Eminescu, mergând spre Putna, 27 octombrie 2010 Toamna la Crasna, 27 octombrie 2006 Cascada Șipotele Sucevei de la care băștinașul Ciprian Porumbescu a ascultat notele muzicale pentru geniala-i baladă, 11 august 2012 Intrarea în Putila Bucovinei, Ucraina, 4 august 2005 Ceremușul la Iablonița, Ucraina, 28 august 2006 Două punți, cea din Zahariceni și cea din Câmpulung pe Ceremuș, care legau România interbelică de Polonia, și ea interbelică (azi Ucraina), 4 iunie 2013 Două punți, cea din Zahariceni și cea din Câmpulung pe Ceremuș, care legau România interbelică de Polonia, și ea interbelică (azi Ucraina), 4 iunie 2013 Amiază pe colinele Zaharicenilor, Ucraina, 3 august 2005 Storojinețul, vedere generală, Ucraina, 27 octombrie 2006 Conacul de la Bănila pe Siret, Ucraina, 30 iunie 2012 „Dantela” Siretului la Lăpușna bucovineană, Ucraina, 4 iunie 2013 Coborârea spre Vijnița, Ucraina, 27 octombrie 2006 O dimineață la Vijnița, pe Ceremuș, Ucraina, 27 octombrie 2006 Cascadă pe Vijenca, lângă Vijnița, Ucraina, 1 septembrie 2006ȚINUTUL HERȚA
Orașul Herța (Ucraina), vedere generală, 12 noiembrie 2012 Mânăstirea Bănceni, Ucraina, 8 octombrie 2018 Mânăstirea Bănceni, Ucraina, 8 octombrie 2018 Școala generală din Culiceni, Ucraina, 12 ianuarie 2012 Școala interbelică din Mamornița românească, de pe pârâul Lucovița (fosta frontieră dintre Regatul României și Imperiul Austro-Ungar), în care s-a născut scriitorul român bucovinean Gheorghe Sion, autorul poeziei „Limba românească”, astăzi Ucraina, 8 octombrie 2005 Școala interbelică din Mamornița românească, de pe pârâul Lucovița (fosta frontieră dintre Regatul României și Imperiul Austro-Ungar), în care s-a născut scriitorul român bucovinean Gheorghe Sion, autorul poeziei „Limba românească”, astăzi Ucraina, 8 octombrie 2005 Școala interbelică din Mamornița românească, de pe pârâul Lucovița (fosta frontieră dintre Regatul României și Imperiul Austro-Ungar), în care s-a născut scriitorul român bucovinean Gheorghe Sion, autorul poeziei „Limba românească”, astăzi Ucraina, 8 octombrie 2005